Amintiri

Cu un zimbet pe buze, cu o lacrima in ochi, cu un suflet plin de emotii, o minte plina de ginduri, iar toate acestea la un loc, sunt provocate de o amintire, o dulce si izbitoare amintire. Desi incerci sa faci tot ce-ti sta in puteri sa dai totul uitarii, sa iti traiesti viitorul, nu trecutul, totusi, ceva mai bun decit acea amintire nu-i, si daca incerci, oricum acea amintire te urmareste. O amintire iti permite sa-ti amintesti de cineva/ceva cu lacrimi in ochi, insa cu ginduri pozitive. O amintire e o durere ce accepti s-o simti, si sa treci prin ea. O amintire urla in interiorul tau, si te asurzeste cu linistea ei. O amintire ramane o amintire, pentru acel ce intr-adevar s-a simtit bine cindva cu cineva. O amintire e o amintire, ce-ti permite sa fii moral acolo unde ai vrea sa ramai mereu. O amintire ti'o provoaca o melodie, o poza, un gind, o actiune, o persoana.
Asa dar, e o amintire ce-ti da multe batai de cap, ce te intristeaza si tot odata te face un om fericit. Amintirile impodobesc singuratatea oricui, chiar daca cineva n-are nimic avind totul. Si chiar daca face parte din trecut, e cel mai frumos lucru pe care-l poti trai in trecut. Si uneori amintirile nu se sterg, incearca doar sa nu te mai chinuie, sa nu te mai incurce, si singura hotarasti ca trebuie sa plece, iar tu nici nu-i permiti sa priveasca in alte parti, ne mai zicind sa plece. Amintirea e un lucru groaznic, dar tot odata e cel mai frumos. Fiind cel mai frumos, e si cel mai dureros. Amintirili sint sigurul iad, in care noi hotarim sa plecam de parc'om pleca in rai. Si totusi e o chestie interesanta, te incalzeste in interior  si tot odata te rupe pe bucati. Si credem ca dindu-le uitarii,vom trai mai bine, insa procedind astfel, nu ramanem cu nimic, ramine un gol in cap, in suflet, in inima.
Si stai uneori si te gindesti la o amintire, la o persoana, la un loc, la ceva ce va leaga, si realizezi peste citeva secunde ca te inneci in propriile lacrimi. Desi doare, mai mult doare sa uitam, asa macar ne simtim fericiti pentru trecutul nostru.
O amintire trebuie pastrata cu cea mai mare grija, pentru ca in acel moment ce-o faci amintire, te simti fericit. Multumita lor, putem trai 1/2 din acele sentimente ce le traiam acum ceva vreme.
Amintiri, dulci amarui amintiri.♥

Nu vreau sa fiu perfecta

Fac multe greseli, poate chiar prea multe, nu realizez ce si cum fac, nu fac totul cum trebuie, si totusi exist. Nu sunt perfecta, nu vreau, pentru ca daca voi fi perfecta voi inceta sa exist. Desi ma remarc doar prin lucruri trasnite, imi place asta, pentru ca a fi putin mai calma, nu mi se potriveste cit si exteriorului, cit si interiorului. Prefer sa fiu asa cum sint, uneori cu zimbetul pina la urechi, uneori cu lacrimile pina-n pamin, sa fiu eu. Sa fii perfect e greu, dar pentru mine e deloc interesant, e ceva ce multi cauta si vor sa posede, insa pentru mine, e o bataie de cap. Sa fii perfect, trebuie sa le ai pe toate, orice capitol din viata ta, sa fie ideal, sa fie exact cum scrie cartea. Nu e interesant deloc, daca sa fim perfecti ar fi sa fim toti la fel, toti cu aceleasi maniere, toti cu aceleasi ginduri si exprimari, toti cu aceeasi tinuta, pina si starea de spirit va fi la fel, va fi perfecta, insa intr-o lume perfecta eu as prefera sa fiu defecta, vreau sa fac totul diferit, vreau sa fac totul asa cum imi place mie, sa gindesc diferit, sa ma simt diferit, sa fiu diferita. Desi, putin cite putin, imi reuseste acest lucru, toti se indreapta spre perfectiune, sa fie mai seriosi, sa fie mai modesti, sa fie perfecti. Niciodata nu mia trecut prin cap, sa fac ceva perfect, chiar si tema de acasa, chiar si cind scriu pe blog, chiar si in viata de zi cu zi, am decis sa fac greseli prin care sa ma remarc, pentru ca stiu ca sunt persoane care vor sta intr-o parte, si-mi vor intinde o mina de ajutor, sa ma ajute sa merg spre perfectiune, insa cu capul sus, stiu ca voi merge si fara ajutor, si totusi nu voi fi perfecta pentru ca intr-adevar nu doresc acest lucru. Uneori chiar ma gindesc, cum as fi eu perfecta..desi mie foarte greu de imaginat, ma gindesc 2 minute, si cind vad, incetez indata, pentru ca ar fi o nebunie sa fiu eu perfecta. Sunt persoane care sunt in stare care-mi accepta si iubesc imperfectiunea mea, insa sunt care inca asteapta ca eu sa ajung  la acest rang.
Deci, nu vreau sa fiu perfecta, vreau sa raman asa, cu toate defectele mele, pentru ca asta ma face diferita, ceea ce-mi la place la nebunie, sa fiu cu totul diferita, sa nu fie nimeni  ca mine, si la rindul meu sa nu fiu ca nimeni. Cine vrea ma iubeste si asa, cine nu vrea, va las sa cautati perfectiunea mai departe, pentru ca la mine niciodata n-o sa vedeti nimic de genu.

imPOSIBIL

IMPOSBIL.
Pare greu, devine si mia complicat, devine din ce in ce mai greu, cedezi presiunii, incetezi sa crezi, lasi capul in jos, pleci ochii, nu mia vezi lumina, nu mai vezi pe nimeni in jur, vezi doar pamintul gol, vezi nimicul in fata, ajungi la starea cind crezi ca e imposibil de schimbat ceva. Te certi cu cei din jur, te gindesti doar la tine, te vreai in prim-plan, traiesti cu ziua de azi, nu mai gindesti la viitor, devii obsedat de acest "imposibil"..devii un om cu trup viu, si suflet mort. Acest imposibil, te afecteaza atit fizic, moral cit si psihic, devii un om, cu totul diferit de cei din jur, si nu prin faptul ca toti suntem diferiti, ce prin faptu ca tu nu mai semeni a "om"...(vrg in comentarii sa nu scriti "nu semeni a om, inseamna ca animal...cine are de inteles va intelege...;;)...Deci, m-am abatut de la tema, gresind ceva, pare imposibil de reallizat in continuare, sau pare imposibil faptu sa mai incerci ceva diferit.
Cazind pare imposibil sa te ridici.
Esuind, pare imposibil sa reusesti.

Mintind, pare imposibil ca cineva mai are incredere in tine.
Uitind, pare imposibil sa-ti amintesti.
Urind, pare imposibil sa iubesti.
De ce sa nu privim dicolo de "im"..sa privim dincolo de acele litere, adica sa vedem posibilul din imposibil. Totul pare posibil, totul e defapt posibil, de la tine se cere doar sa crezi, sa speri si sa ai incredere.

Nu se vede, nu se aude. Se simte

O bucurie o vezi pe chipul persoanei, o auzi prin vorbele ce-o exprima, o simti prin entuziasmul acelei persoane.Fireste, pentru ca fiecare dintre noi ar da orice doar ca sa-l vada lumea ca-i fericit, si asa ar trebui sa facem mai mereu, insa partile ce nu le vedem, nu le aratam nimanui, ce nu le auzim, acele vorbe care fiecare le tine pentru dinsu, se simt, se pastreaza in noi, si le traim singuri, pentru ca cind te bucuri, cineva iti intelege acea bucurie, iar cind tu cazi, acel ce a ris cu tine, ajunge sa rida de tine. Sunt multe, extrem de multe trairi dintre care sunt si cele nu se vad, nu se aud, dar se simt.

Si cind ti se intimpla ceva, de exemplu o durere, te gindesti nu doar la situatia in cauza, ci si la toate, tot ce s-a intimplat pina acum, tot ce a fost, si presupui si tot ce poate fi. Deci, ce doare?
Doare atunci cind realizezi ca gresesti chiar daca ti-ai fi dorit sa fii tu cel mai drept.
Doare atunci cind vezi lacrimi in ochii mamei.
Doare antuci cind vrei pe cineva alaturi, si toti se intorc cu spatele.
Doare antuci cind vrei sa zimbeti si n-ai motive.
Doare antuci cind te gindesti ca cel mai bun prieten al tau, miine iti e cel mai rau dusman.
Doare antuci cind nu stii in cine sa mai ai incredere si in ce situatie.
Doare antuci cind iubesti, si nu simti sentimetul reciproc.
Doare antuci cind incerci lumii sa arati ce poti, insa sfirsesti prin a te auto distruge mai mult.
Doare antuci cind vrei sa fii linga cineva, dar realizezi ca nu e posibil.
Doare antuci cind ai 1000 prieteni online, dar vorbesti doar cu unul.
Doare antuci cind crezi ca insemni ceva pentru cineva, dar afli ca ramai un nimic pentru toti.
Doare antuci cind ai o parere, si nu o spui doar gindintude ca n-ai dreptate, nestiind adevaratul raspuns.
Doare antuci cind stai noapste-n pat si te gindesti la cineva/ceva si incep sa-ti curga lacrimi pe obraz.
Doare antuci cind vrei sa faci ceva din suflet, si nu-ti este permis.
Doare antuci cind vezi cum toti in fata-ti sunt prieteni.
Doare antuci cind stii ca ai dreptate, insa cineva face din dreptatea ta nedreptate.
Doare antuci cind cineva este laudat sau pareciat pe meritul tau.
Doare antuci cind crezi ca ai ramas singur.
Doare antuci cind asculti o simpla melodie si incep sa-ti curga lacrimi.
Doare antuci cind esti prietenul oricui, dar nimeni nu-ti este prietenul tau.
Doare antuci cind cind vrei sa cuprinzi pe cineva, dar nimeni nu vrea sa te cuprinda pe tine.
Doare antuci cind lumea te crede o naiva, care e gata sa-ti sara mereu in ajutor.
Doare antuci cind pina si ultima speranta moare.

Doare antuci cind in gind ai un infinit de cuvinte, iar cind ajungi sa zici ceva, idee nu ai ce sa zici.
Doare, intr-adevar doare, si asta doar noi simtim, insa uneori ne jucam atit de bine rolurile de oameni fericiti, incit ne lasam purtati de val, si uitam, si nici nu mai vedem, si nici nu mai auzim, doar simtim o pata in creierul si sufletul nostru, ramane, o rana, care-i pe dinauntru, si nimeni n-are nici o sansa s-o vada.Si uneori mai avem acel timpit sentiment de frica, cind idee nu ai cei cu tine.
Avem frica atunci cind nici noi un stim la ce provovari ne mai provoaca viata.
Avem frica atunci cind te uiti la persoana iubita in ochi, si crezi ca, defapt nici nu stii ce sa crezi.
Avem frica atunci cind pleca cineva, undeva departe.
Avem frica atunci cind vrem ca cineva sa nu-ti vada lacrimi ce cade incet, incet.
Avem frica atunci cind cineva vorbeste cu un ton mai ridicat cu noi.
Avem frica atunci cind ne gindim ca odata si odata viata se va sfirsi.
Avem frica atunci cind pregatim ceva la perfectie, dar frica din noi ne spune, ca totusi ceva nu ajunge.
Avem frica atunci cind ne gindim ca nu putem face ceva, stind ca noi defapt putem acel lucru.
Avem frica atunci cind cineva e pe aproape sa plece din viata noastra.
Avem frica atunci cind spunem ceva cu un glas ce tremura in noi, gindindune cum se vor revolta mediat toti.
Avem frica atunci cind nu vrem sa incercam ceva nou, doar din simplu faptu ca frica nu ne permite.
Avem frica atunci cind facem ceva si vrem sa ramana doar in noi, sa nu mai stie nimeni nimic.
Avem frica atunci cind cineva drag e cu un picioar in groapa.
Avem frica atunci cind sintem inspaimintiati de privirile unor oameni.
Avem frica atunci cind plecam intr-un loce nou si ne temem sa nu facem impresie proasta.
Avem frica atunci cind cineva ne priveste cu dispret.
Avem frica atunci cind ne asteptam cel mai putin la acel lucru.
Astea's doar 2 lucruri dintre cele ce nu se vad, nu  se aud, dar se simt, se simt intens. Aici am expus 1/4 din fiecare.  Si totusi, ramane in noi.

Vreaaauuu.♥

Multumita unei persoane (V.G) mia venit ideea sa scriu ce vreau eu acum, ce am vrut, si ce voi vrea la nesfirsit.  

Sunt fata, am gusturi, am dorinte, am idei trasnite, uneori raman si eu socate la felul in care gindesc, insa e firesc, sunt o fata inocenta, cu gindul ucigator, si iubesc sa fiu asa.
Exact in acest moment, adica in momentul cind am vazut intrebarea pe cunoscutul site de voi  "ask.fm" , miau venit in minte 100 de ginduri, si am decis ca ea prea mult pentru ask, si trec la blogg.
Vreau extrem de mult sa vina vara.
Vreau sa urc acum la volan.
Vreau sa maninc ceva dulce la moment.
Vreau sa ma gindesc inainte sa fac ceva.
Vreau sa fiu undeva departe de toate.
Vreau sa incerc sa pot schimba ceva la mine.
Vreau sa gindesc ca un om adult.
Vreau sa nu imbatrinesc.
Vreau sa fiu in bratele persoanei iubite.Vreau sa am linga mine pe cei ce am nevoie.
Vreau sa simt cum imi zboara vintul in aer.
Vreau sa uit bucatile mele negative din viata.
Vreau sa fiu mai singura pe mine.Vreau sa fiu putin mai modesta;
Vreau sa arat lumii ce pot;
Vreau ca lumea sa ma vada asa cum sunt deapt;
Vreau sa fiu mai optimista in legatura cu  "autocaracterizare";
Vreau sa recunosc, cind  am dreptate si cind nu;
Vreau ca toti din jurul meu, sa ma vada asa cum sint;
Vreau ca lumea sa fie sincera cu mine;
Vreau sa stiu cu adevarat ce cred toti dsepre mine;
Vreau sa fac ca imposibilul sa fie posibil;
Vreau sa fiu putin mai dura/severa;
Vreau sa merg cu 220 km/h.
Vreau sa zbor.
Vreau imbratisari.
Vreau sa fiu inteleasa asa cum vreau eu.
Vreau sa tina unele persoane la mine, la fel cum tin eu la ei.
Vreau sa ma distrez non-stop.
Vreau ca anonimii de pe ask.fm sa aiba curajul sa-mi spuna tot ce cred in fata, si nu doar ei.
Vreau sa pot sa tac.
Vreau sa fie totul asa cum imi place mie.
Vreau ca lumea sa nu mai fie asa grabita, si sa mai observe lucrurile din jur.
Vreau ca fiecare dintre noi sa atinga scopul care si la pus.
Vreau sa fiu respectata de toti.
Vreau sa calatoresc in jurul lumii.
Vreau sa incetez sa ma supar de la orice nimic.
Vreau sa fiu inteleasa asa cum cred eu ca trebuie.
Vreau sa nu ma indoiesc de nimeni in nimic.
Vreau sa pot uri la fel de mult cum pot iubi.
Vreau sa merg exat acum la o super mega party.
Vreau sa ma simt intr-adevar fericita, iubita, dorita si nu in ultimul rind speciala.
Vreau, doar vreau, nimic mai mult.

In general asta-i parte, adica cele mai importante lucruri dorite de mine. Cam atit.

14 Februarie

O intrebare : Numai eu astept mai repede sa treaca aceasta zi, chiara daca e vineri?
Adica sa fim seriosi, e o sarbatoare mondiala, e ceva frumos, e ceva placut, e ceva magic pentru acei ce adevarat asteapta aceasta zi.
Sunt total deacord, e 14 februarie, e sarbatoare, e fericire, e zimbet, e lumea mai vie si la fel iubirea e mult mai puternica. Asta-i un motiv pentru care nu-mi place aceasta zi, pnetru ca oamenii n-am curajul sa vorbeasca in fiecare zi, si isi face planuri imense pe 14 februarie, si atunci spun ce au de zis, adica sa fim seriosi, sa asteptam un 1 an pentru a ne putea exprima sentimentele..?
Inca un motiv ar fi, statusurile de pe diferite site-uri, sint singura suta la suta, cu 70 % dintre persoanele care posteaza staturi de genu ca iubesc aceasta sarbatoare.
Ultima noutate care a aparut peste noapte e statusul care lam vazut la peste 50 persoane "La toti 14 februarie, la mine-i vinerea, raslabon".
Nu-mi mai place chestia "cadourile"...nu sunt fana alor, nici sa le primesc, nici sa le daruiesc, oricum fiecare face cum crede. Nu cred ca daca nu-i vei darui nimic, se va termina totul, e mult mai frumos si sincer un "TE IUBESC" decit bani atunci in vint.



Ei bine, totusi e sarbatoare, totusi ar trebui sa foe cea mai colorata zi din an, pentru ca n ziua asta, neaparat trebuie sa fii cu acea persoana ce te coloreaza. Nu toti au acel noroc, unii din  cauza distantei, unii din cauza neintelegerilor, motive 1001, insa daca dorinta este, rezervi macar 10 minute pentru ea/el.♥

Vreau sa le doresc tuturor indragostitilor sa fie mereu cu a'lor jumatate, sa nu-si duca dorul unul altuaia, sa fie impreuna si la bine si la greu,  sa va certati doar incazul cind nu stiti cine mai tare iubeste, sa aveti parte de cele mai calde imbratisari si cele mai dulci saruturi de la acea persoana speciala pentru fiecare dintre voi. Sa inchideti ochii la obstacolele prin care treceti, si sa va iubiti din toat inima, sa iubiti, si sa va simtiti cu adevarat iubiti. Vreau sa va doresc sa fiti impreuna nu doar in aceasta zi, vreau sa va iubiti in fiecare zi, la fel ca in aceasta zi, sa fiti la fel de fericiti ca si azi.  Iubitiva, pentru ca ce poate fi mai bun decit avostra fericire?:)♥

Hmm...acum pentru cei ce n-au reusit sa-si gaseasca acel suflet pereche, le doresc sa-l gaseasca, sa fie fericiti, sa gaseasca acea persoana cu care ziua ploioasa va deveni mai luminoasa, acea persoana cu care si cel mai intuneric colt are o bucata de lumina, acea persoana cu care va merge pina l capatul lumii.

Va doresc tuturor un 14 Februarie perfecct...!
Nu conteaza, esti singur, sau cu el/ea,  fii fericit, pentru c-o meriti din plin, si pentru ca ai tot dreptul sa fii fericit, nu doar azi, insa daca nu o poti face mereu, fa-o azi, pentru ca nimeni si nimic nu-ti poate sta in drumul viselor tale spre realizare. Azi e ziua voastra, azi e ziua noastra, azi imbracam un zimbet colorat pe fata. si ne gindim non-stop la ea/el.♥
Felicitari.♥

Scuze

Un simplu cuvint, o simpla exprimare, niste litere luate la un loc, ca si toate celelalte cuvinte ce le vedeti, auziti, folositi. Unele dintre aceste cuvinte, au mai multa insemnatate decit o fraza, mai mult decit un gind, mult mai multe ginduri la un loc intr-un simplu cuvint, cu totii stim macar cite un cuvint din aceasta categorie, pentru ca defapt sunt putine, insa fiecare da peste unul pina la un timp, apoi de altul. Probabil va intrebati care-i cuvintul la care sunt acum, insa sunt sigura ca stiti deja.
Deci da, sunt  scuzele, am o mare probema la capitotlul "a-mi cere scuze", da - sunt mindra, da - nu cedez. Desigur ca pare un simplu cuvint, si va ginditi probabil pentru ce spun atita de parca are acest cuvint vrio vina in fata noastra. Sa fiti sinceri, cind ultima data ati spus "imi pare rau, imi cer scuze", asa pur si simplu...Paote voua va e mai usor, insa eu am o mare problema. Eu simt cum deja acest cuvint imi iese pe gura, simt cum il spuun deja, insa nu pot, cedez presiunii, si nu pot scoate nici macar un sunet, ne mai vorbind de cuvinte.
A-mi cere scuze a fost mereu un lucru greu, ridicol, penibil, dar intr-adevar mia fost si imi este extrem de greu. Ce vad eu prin "a-mi cere scuze?"...Hmm, buna intrebare.
Pentru mine a-mi cere scuze e foarte important, insa e extrem de greu, nu pot lasa mindria de-o parte, si sa fiu exact ca voi, pur si simlpu nu pot, si chiar daca mereu m-am evedentiat prin lucruri "crazyy"...acum e momentul sa vedeti ca am si partile mele la care nici eu nustie exact ce sa spun, sa spun nu estiu exact, nici chiar sa scriu, insa in gind, e inversul.
A-mi cere scuze e tot odata floare la ureche in monologul meu interior, dar in viata reala, unde toti sunt cu urechile cit 7 pentru a ma asculta, poate e mai greu decit sa tragi cu o arma.
Nu pot spune multe aici, pentru ca nici nu stiu ce sa spun exact, pentru cineva e foarte simplu si usor, iar pentru mine, e altceva.
Cind imi cer scuze, imi tin respiratia pentru un momet, dar o fac foartee, foarteee rar, o fac cind stiu ca am  gresit, si cind stiu ca am toate sansele sa pierd pe cineva, daca voi decide sa fiu mindra incontinuare.

In stil KP

pentru cei ce nu stiu KP - Katya Popescu (numele meu)

Sa incep cu "a fost odata..." e o istorie veche deja, e ceva cunoscut de toata lumea, e ceva ce toti au vazut, si toti vor vedea, insa stilul KP mereu a vrut sa fie 1 din miliardele exemple existente, si aici tot a vrut sa fie in stitlul meu, sa fie neobisnuit, sa fie ceva inrepetabil. Iubesc sa incerc multe lucruri noi, sa le probez pe toate, chiar daca am nevoie sa astept pentru a dobindi ceva, astept cit e nevoie, chiar daca e o perioada destul de serioasa, oricum, cind vine momentul o fac in stil KP, fac acel lucru (daca e ceva cu ce pot sa ma laud) il fac memorabil, il fac sa se tina minte ca un lucru nebunn, in sensul bun al cuvintului. Sa arat lumii greselele mele, sau sa le spun despre necazurile mele, nu este nici pe aproape in stil KP, nu e in stilul meu sa demonstrez lumii ca pot pierde, ca pot si eu cadea, ca pot si eu plinge, ca pot si eu ramine singura, e in stilul meu cu totul altceva, eu mereu am fost eu, niciodata singura in public, insa moral, ma simteam nu gingura doar cu persoanele care intr-adevar stiu ca sunt pe placul meu, care sint si eu cit de putin in stil  KP. Insa-si cunoscuta cintareata Katy Perry cunoscuta ca si KP, e si ea in stilul meu, cind trebuie e cineva demn de multa seriozitate, insa uneori ea "soo crazyyy". In piesa ei "ROAR"  e exact stilul KP, cit si Katya Popescu, cit si  Katy Perry. E foarte nebuna, e buna-nebuna, e piesa ce ma descrie pe mine, sit ca ea e acea piesa care e exact pentru mine, e stil KP fara sa stai si sa te gindesti, si de data asta vreau sa vorbesc de mine, ma reprezinta prin faptul ca nu am frica de nimic, chiar poate ca am, pe timp o controlez, si incerc so tin in mine, sa nu simta nimeni ce simmt eu dupa zimbet. Sunt putin cam "saritica", insa in stil KP sunt nebunaaaaaaaaaaaaa, si asta-i putin inca din cite poate KP.
Hmmm...multi insa imi spun ca ma simt prea mindra, ca mi se pare ca mie totu-l mie permis, ca ma sacot mai presus ca oricine, ca am dreptul la tot. Asa si este, nu ma sfiesc sa recunosc, pentru ca nu inteleg pentru ce mai traiesti daca iti comanda cineva "nu fa, nu atinge, nu te uita, nu respira"...Nuuuuuu....asta nu e deloc in stil KP, da si eu pot sa gresesc, insa eu invats din propriile'mi greseli, si fac toate astea pentru ca traiesc odata, si trebuie sa savurez aceasta opurtunitate, si cred ca merita sa traiesc din plin. Si stai ca par "pafasnaia", ceea ce sunt defapt, si multi cred ca mereu atrag atentie doar la mine, ca vreau sa fiu mereu in centrl atentiei, eu aceste lucruri nu doar le vreau, eu ma starui sa le dobindesc, chiar daca uneori cad, ma ridic tot cu-n zimbet inselator, cu niste ochi vistori, si cu jumate de lacrima in ei, care nimeni n-o vede. E in stil KP sa fie asa cum este ea, sa fie KP, sa fie ea, si cu toate visele ei nebunesti, cu toate ideile ei trasnite, sa fie spontana, sa-si faca schimbari importante in ultimul minut, sa ma relaxez total, si sa ma gindesc cum ar fi "altfel". Altfel de viata, desigur ca pot avea, una mai linistita, una mai calma, una ca la toata lumea, insa nu, eu prefer sa traiesc asa cum imi planuiesc eu, adica nu chiar imi planuiesc, ina sa fie totul spontan, sa am de invatat, de pierdut, insa tot eu voi cistiga.

Kriminala in ginduri;
Atragatoare fizic;
Trista doar in interior;
Young forever;
Ametitor de mindraa;

Perfecta mai putin putem spune;
Optimista;
Persoana mereu cu capul in nori;
Energetica din toate punctele de vedere;
Stranie in mai multe lucruri;
Kreativaa, si mreu plina de idei.
Unica pentru simplu fapt cum sunt.

Heiii, e stilul meu, e stilul KP, si nu renunt la el, nici macar cind va trebui sa renunt la P...oricum in suflet eu ramin KP, pentru mine si pentru toti ce-o cunoscc ! 

Rolul internetului in viata noastra...

Internetul are un rol foarte important pentru fiecare dintre noi. Fara el noua ni se pare ca suntem distrusi, sintem atit de atasati de el incit incetam sa ne mai traim vietile, si stam zile-n sir in fata monitorului.
Ca orice si oricine, internetul are aspectele lui pozitive, dar privind dintr-o parte vezi mai mult negativ decit pozititv. Odata cu aparitia lui s-au produs multe schimbari in viata noastra. Internetul in viata noastra ne este si prieten, ne este si dusman. I
Cind a aparut el abea in anul 1982, era ceva neobisnuit, insa in zilele noastre a devenit o lume virtuala, a devenit o parte din noi, a devenit aproape tot sensul vietii. Pe zi ce trece devenim obsedati de calculatoare, telefoane mobile, tablete, laptopuri, notebook-uri, etc.Stam cu privirea in ele si nu observam cum viata trece pe alaturi. Internetul e inventia cea mai buna gindita vriodata, dar tot odata e si cea mai proasta.
Cu ajutorul lui reusim sa comunicam cu persoane care sunt la mii km distanta, ne ajuta sa-i vedem, sa-i auzim, sa le simtim prezenta atunci cind pare imposibil. Insa internetul nu a adus doar lucruri bune in viata noastra, ci si rele. Tinerii, adolescentii, chiar si copiii devin dependenti de viata virtuala, renunta sa vorbeasa sau sa dea ochii cu unele persoane, ei gindesc ca e mult mai bine sa stai in fata ecranului si sa vorbeti cu ajutorul tastierei.
E un mare folos din internet pe tot parcursul vietii, in special pentru scoala, insa si aici vedem o parte mai putin buna, vedem ca unii renunta sa mai gindeasca, pentru ca deschim google.com sau wikipedia.org si ii fac temele la orice materie, doar transcriind, si apoi primeste o nota buna datorita internetului. fireste ca pare sa fie totul bine, insa acea informatie ramine scrisa, insa la foarte putini ramine in creier. Renuntam sa mai citim o carte buna, citim doar statusurile prietenilor de pe site-urile de socializare.
Tot pe internet cuoastem persoane noi, insa trebuie sa fim prudenti ce si cu cine vorbim, pentru ca pe unele site-uri, unele persoane fac profile false cu un nume fals, si nu stim unde poate duce acea comunicare, uneori nerealizind, putem face niste pasi care sa-ti intoarca viata incers.
Orice calculator fara internet e ca iarna fara zapada, ca vara fara soare, ca pamintul fara oameni, e ca viata fara zimbete, ca omul fara famile, e un adevarat nimic.
O mare parte dintre numarul de copii si tineri de azi au uitat practic de jocurile copilariei. Tin minte cind eram mai mica nu aveam rabdare sa-mi termin mai repede temele si sa ies la joaca cu prietenii. Tin minte cum iesiam si stateam pina la 01:00, insa acum intilnesc zorii stind pe net.
Internetul este fparte captivant si de cele mai multe ori ii cadem in capcanele sale si aceasta problema trebuie sa aiba solutii cit mai rapid, altfel riscam sa fie prea tirziu. Pe internet iti poti face o viata perfecta, poate chiar si intilnesti persoana potrivita pentru tine, multi prieteni, multe amintiri, insa tot aici  iti strici viata si anii cei mai frumosi din ea.
Trebuie sa ne trezim si sa ne oprim pentru ca niciodata nu-i tirziu, insa daca va fi prea tirziu nimic nu le mai poate scapa din toata nebunia asta, pentru ca la drept vorbind, e nebunie, sa stai neclintit ore la rind doar la calculator. Si cind stai citiodata si privesti peste geam si vazi lumina soarelui, si poate ti se pare ca vrei acea viata, iar apoi intorci capul la ecran, si uiti si de tine, si de viata, si de tot.
Si cam asa ne pierdem noi viata, stind pe internet, stind si intilnind persoane noi, si le pierdem pe cele ce au fost alaturi de noi cind am avut si parti mai grele in vietile noastre.
Si totusi ramine o chestie ne inteleasa acest "internet", nu cred ca mai sunt asemenea creatii cari pentru un moment sa-t vaca o viata de vis, iar peste citeva zile, o viata de cosmar.
Si privesti pealaturi cum unii copii care nu au internet stau afara si se bucura de anii de copilarie, savureaza intens fiecare minut din viata lor, care pling de la faptul ca li s-au stricat o jucarie sau ceva de genu, insa sint copii  care pling ca nu-i lumina, sau inca mai strasnic nu-i internet. Parintii merg peste puterile lor, ei vor doar sa-si vada copilul fericit, insa  nestiind ce pericol in poate astepta pe viitor, ne stiind ce si cum sa faca, ei le  permit sa stea 24/24 doar ca ei sa fie fericiti. Din acel 24/24 se incep 1001 probleme, in primul rind pozitia incorecta in fata calculatorului, apoi pierderea vederii, unii chiar renunta sa mai manince doar sa nu piarda noile noutati de internet.
Ma ucide gindul numai gindindu-ma la milioanele de copii ce stau exact in acest moment pe internet, si n-au nici cia mai mica idee, cum se distrug ei si moral si fizic. 

Love is...KP version

.
What is love?
:
Love is...cind nu conteaza inaltimea, virsta, culoarea, parerea altora.
Love is...cind doresti mai mult s-o vezi decit s-o auzi.
Love is...cind incerci noaptea sa adormi, insa stai si te gindesti pina-n zori la ea.
Love is...cind nu te intereseaza trecututl ei, conteaza viitorul vostru.
Love is...cind sacrifici multe pentru un zimbet.
Love is...cind asculti muzica care te va face sa te gindesti doar la ea.
Love is...cind iesi cu baietii, si oricum nu te poti abtine sa n-o suni sau sa-i scrii.
Love is...cind iti faci timp s-o vezi, oricit de incarcat n-ar fi programul tau.
Love is...cind stati amindoi si va ginditi citi copii veti avea.
Love is...cind va certati in fiecare zi, insa oricum ea citeste inainte de culcare "te iubesc scumpo".
Love is...cind o intelegi doar din priviri.
Love is...cind simti ca nu mai poti, iar apoi o privesti in ochi, si simti ca fara ea nu poti.
Love is...cind iti imaginezi cum vei trai cu ea peste 10 ani.
Love is...cind incerci s-o cuceresti in fiecare zi, chiar daca-i ata.
Love is...cind va certati cine pe cine mai tare iubeste.
Love is...cind te uiti la ea in ochi, iar apoi ii privesti buzele, iar apoi te gindesti ca mai frumoasa decit ea va fi doar fiica voastra.
Love is...cind va iubiti ca niste copii, sincer si profund.
Love is...cind esti linga ea, si ti se pare ca ai linga tine totul.
Love is...cind suferi, dar oricum o iubesti ca un nebun.
Love is...cind nu simti fluturi in stomac alaturi de ea, ci simti adevarati razboinici ce duc o lupta acolo.
Love is...cind esti cu capul in nori, indiferent de situatie.
Love is...cind o tii in brate, si crezi ca ai tot universul in bratele tale.
Love is...cind inima si creierul sint deacord totalmente unul cu altul.
Love is...cind ai necazuri, vreai s-o vezi doar pe ea.
Love is...cind incerci sa te schimbi, doar pentru a fi impreuna.
Love is...cind vorbesti cu ea mai mult in realitate, decit pe net.
Love is...cind ea vorbeste ore la rind, iar tu doar rizi sau dai din cap.
Love is...cind o crezi pe ea si pe maica'ta cele mai bune femei din lume.
Love is...cind esti gelos chiar si pe colegul ei de banca.
Love is...cind ii interzici multe.
Love is...cind ii permiti sa iasa undeva, si atunci cu tine.
Love is...cind privesti o fata, si crezi ca-i frumoasa, iar apoi deodata zbori cu gindul ca ata e mult mai frumoasa.
Love is...cind ea iti joaca la nervi ore-n sir, iar tu nu faci nimic, pentru ca-i doar o copila.
Love is...cind te intrebi ce face, cu cine este, si unde.
Love is...cind o vezi ziua pentru citeva clipe, iar toata noapte o visezi fara sa vrei.
Love is...cind vezi in ea o copila, o copila care-o iubesti nebuneste.
Love is...cind nu te sfiesti s-o prezinti prietenilor si parintilor.
Love is...cind iti este dor chiar dupa ce ai plecat de linga ea.
Love is...cind mergi mai incet cind ea e linga tine.
Love is...cind vezi ca telefonul tau suna, si deodata te gindesti ca e ea.
Love is...cind o musti ca apoi s-o saruti c-o doare.
Love is...cind ii faci complimente atunci cind ea se critica pe ea.
Love is...cind o accepti asa cum este, cu toate capriciile si mofturile ei.
Love is...cind ai merge dupa ea, pina si la capatul lumii.
Love is...cind o iubesti si atunci cind vrei s-o urasti.
Love is...cind rizi de ea, insa-i vei rupe capul celui ce o va face in locul tau.
Love is...cind stii ca vei avea incredere in ea, sa se urce la volan, ducindu-ti copii la gradinita.
Love is...cind vreai ca tu, tatal ei, si fii vostri, sa fie uncii barbati pe care-i stie.
Love is...cind ca sunt fete mult mai bune ca ea, insa pentru tine ea e cea mai cea.
Love is...cind nu te grabesti sa cresti, pentru ca iti place chipul ei copilaros.
Love is...cind nici nu raspunzi la telefon, doar vezi ca suna ea, s deodata ti se face ziua mai luminoasa.
Love is...cind inaintea ei stau 100 de fete, dar tu o observi dintii pe ea.
Love is...cind stii ca-i unica persoana careea ii permiti sa faca atitea cu tine.
Love is...cind ti se pare ca totul a luat sfirsit, cind defapt totul abea incepe.
Love is...cind asepti mai repede sa traiti impreuna.
Love is...cind va faceti planuri de pe acum, pentru cind va veti muta impreuna.
Love is...cind esti in stare sa schimbi ceva la tine, pentru a o pastra pe ea.
Love is...cind iti imaginezi, cum va arata ea in rochie de mireasa.
Love is...cind o saruti pe frunte, pe obraz, pe git, pe buze, si te gindesti ca acel moment nu se echivaleaza cu nici unul.
Love is...cind vezi ca e suparata, iar tu incerci sa-i amintesti despre momentele care le-ati petrecut si le veti petrece impreuna.
Love is...cind ii privesti chipul si sufletul, nu corpul si accesoriile.
Love is...cind o vezi ca vorbeste cu un baiat si incepi a striga la ea, nestiind ca el este verisorul ei.
Love is...cind plingi pentru ea, oricit de barbat n-ai fi tu.
Love is...cind stai in pat, si o vrei pe ea linga tine, s-o cuprinzi, sa-i soptesti un "te iubesc" la ureche, si s-o lasi sa doarma, important ca e linga tine.
Love is...cind observi pe zi ce trece ca aveti mult mai mult in comun decit credeati la inceput.
Love is...cind incerci s-o corectez, chiar daca stii ca nu-i place. Iti place sa-i joci la nervi.
Love is...cind o iubesti in fiecare zi mai mult si mai mult,  chiar daca n-o vezi mereu.
Love is...cind o vezi prima data, si totusi gasesti ceva deosebit in ea.
Love is...cind n-o auzi  o zi si crezi c n-ai auzit-o o viata.
Love is...cind n-o intelegi, insa faci tot posibilul pentru a o cunoaste.
Love is...cind crezi ca ea e fata, careia azi ii spui "fetita mea" iar peste citva timp ii vei spune "femeia mea".
Love is...cind asculti o piesa de dragoste si te regasesti pe tine si ea in acea piesa.
Love is...cind va faceti planuri din adolcescenta pentru batrinete.
Love is...cind o apuci strins de mina, pentru ca-ti place sa vezi cum se strimba.
Love is...cind stii ca vei minca din mincarea ce-o va gati, si nu vei pati nimic.
Love is...cind nu-ti place ca poarta fuste sau sorti scurti.
Love is...cind nu poti suporta sa vezi ca ea vorbeste cu un simplu prieten.
Love is...cind te uiti la pozele ei, si iti dai deama ca e tot ce ti-ai dorit.
Love is...cind nici nu-ti poti imagina cum ar fi daca va veti desparti.
Love is...cind o vrei, o vrei linga tine, nu in pat.
Love is...cind va ginditi cui o sa-i semene mai mult copii.
Love is...cind va certati chiar daca nu ai nici o vini, incerci sa faci tot posibbilu sa va impacati.
Love is...cind nu poti dormi in pace fara al ei "naopte buna scumpul meu".
Love is...cind stii ca-i doar ata.
Love is...cind vrei s-o uiti, insa te innebuneste din ce in ce mai tare.
Love is...cind stii ca ea te iubeste nu pentru haine, bani si corp, ci stii ca te iubeste cu tot sufletul ei de copil pentru ca esti erou copilariei ei, pentru ca esti baiatul care l-a asteptat si la gasit.
Love is...cind ginditi amindoi la fel in aceeasi clipa.
Love is...cind iti este frica s-o pierzi, incit mergi peste orice, doar ai fi alaturi mereu.
Love is...cind crezi ca ea e femeia cu care te vei trezi in fiecare diminiata.
Love is...cind crezi ca ea va fi o mama exemplu pentru copii tai.
Love is...cind nu te poti abtine sa n-o saruti atunci cind o ai linga tine.
Love is...cind esti sigur ca indiferent de orice, stii ca ea  va fi linga tine indiferent de situatie.
Love is...cind ii vezi zimbetul, si deodata esti mai vesel.
Love is...cind ii spui cuvintele care ii place ei sa le auda cel mai des.
Love is...cind nu-i  permiti sa plece noaptea prin cluburi.
Love is...cind nu suporti s-o vezi ca se uita la alt baiat.
Love is...cind o iubesti mai mult decit o doresti.
Love is...cind stii ca niciodata nu te vei putea intoarce cu spatele la ea.
Love is...cind vorbiti despre "a cui parte de pat va fi mai mare".
Love is...cind vrei sa mearga oricunde si oricind cu tine.
Love is...cind ii urasti caracterul.
Love is...cind nu suporti ca altcineva inafara de tine sa puna mina pe ea.
Love is...cind vo iubiti din toata inima nu doar pe 14 februarie.
Love is...cind ii faci surprize mereu.
Love is...cind vorbiti pina tirziu, si sunteti amindoi obositi, dar nu puteti renunta unul la celalalt.
Love is...cind ii spui ei sa fie prezenta la toate lectiile, cind tu defapt poti fi in acel moment acasa.
Love is...cind pur si simplu IUBESTI si stii ca esti IUBIT.
Love is...o nebuniee, fara care nu puteti trai unul fara celalalt.
Love is...un joc de sentimente, in care doar 2 pot sa cistige.
Love is...o poveste, care trece prin multe peripetii, insa are un final fericit.
Love is...un zimbet fara motiv.
Love is...fericirea ce-o creeaza doua persoane.
Love is...she and he.♥

Lumea

"Lumea nu este adevarata, dar e reala."

 Şi mă uit dintr-o parte la voi, la noi,  şi parcă părem a fi perfecţi, şi parcă avem tot ce vrem, şi parcă e totul aşa cum trebuie, însă privesc din cealaltă parte şi totuşi avem neajunsuri, şi nu mai avem nimic, şi nimic nu e cum vrem noi.
Lumea e o comedie pentru cei ce gîndesc, şi o tragedie pentru cei ce simt. Şi e o prostie să stau cu mîinele-n sîn şi să vă privesc pe voi cum sînteţi fericiţi, şi să mă uit la ei cum se bucură de viaţa, şi să mă uit ele cum viseaza, şi să mă uit la tine cum te distrezi, şi mai ales el şi ea cum se iubesc. Pare că totul e intr-adevar perfect, însă cineva, ar dori măcar să simtă un procent din asta, eu-l ăla din fiecare, ăla care strigă dar nu îl aude nimeni, e un strigăt  ce mă asurzeşte pe mine, şi pe tine, şi pe noi toţi, care îl auzim in urechile noastre. Acel strigăt puternic e acea linişte care te omoară atunci cînd o auzi, cînd vezi că toată lumea e plina de zîmbet şi plina de voci, şi plina de tot, şi cînd îl vezi pe "eu" că stă acolo şi-i priveşte pe celalţi şi se bucură de bucuria lor. Lumea crede, dar nu vede. Lumea crede, dar nu aude. Lumea crede, dar nu ştie. Şi aşa e lumea, şi aşa suntem noi defapt,  vrem sa trăim într-o lume mai bună, dar ar trebui să contribuim la crearea ei, dar pentru unii e prea perfecta şi nu vor s-o schimbe, însă pentru alţii e un dezastru, la care ei pleacă capul jos, şi îl lasă acolo. Şi poate că lumea lor e iadul vostru, şi poate ca lumea mea e doar amea. Şi lumea asta e plină de nefericţi ce vorbesc despre fericire. Şi aşa e lumea, cum o tratezi, aşa te trateaza, cum o priveşti, aşa te priveşte, nici nu te priveşte. Şi e aşa de interesanta aceasta lume, cînd îţi doreşti ceva, şi ea nici măcar nu-ţi da speranţe. Şi toate merg pedos, şi toate nu au sens, şi toate se intimpla, şi toate sunt ca'lumea', şi asta doar se pare. Şi te aştepţi la ceva schimbări, şi te aştepţi ca totul să ia o întorsătura, şi aştepti ca într-un final să nu privească "eu" la "ei", şi aştepţi să vină momentul cind toţi acei "voi, ei, ele, tu şi  ea" să-l vede-ţi pe "eu", care strigă după ajutor, şi care vrea şi el să aiba parte de acele sunete si de toţi voi la un loc, de toţi  să-i reamintiţi ca de acum înainte nu e "eu" dar e "noi", şi asta tot e un vis frumos, şi tot e ceva imposibil, şi tot pare frumos, să crezi măcar, şi să fii unul singur, dar să ai vise, la care lumea le crede fără folos, însă lumea nici nu le vede, pentru că e prea ocupată, e prea cu gindul la ea, şi deloc cu gîndul la eu.
Şi pare a fi reală, şi pare a fi adevărată, şi  pare ca totul pare. Şi e lumea, şi e fără interes, şi e fără pic de milă şi cu gînduri pline de egoism şi indiferenţă. Şi e doar lumea, şi sînteţi voi, şi este şi eu, şi doar este, si pentru voi nu contează, şi doar egoul vostru e important.
Şi aşa e lumea, şi aşa va fi, şi aşa vor sta lucrurile, şi aşa pină cînd "eu" v-a ajnge la scopul principal : voi să priviţi iar eu să strălucească.
.