joi, 13 martie 2014

Arta in opera "Sania" de Ion Druta...

Ce e arta, cine e artistul defapt, nu stim, insa intuim, ca e ceva de pret, facut de oricine, oricine care are rabdare, fantezie, potential si dorinta, o persoana care e in stare sa renunte la orice, sa faca chiar si unele jertve, doar pentru a-si vedea visul in fata ochilor, doar pentru a se simti si, desigur, sa fie mindru ca-l poti numi artist. O arta, e o lucrare, e o bucata din imaginatia artistului, e o mindrie pentru acel care la inceput ii vede doar schita, iar apoi ajunge sa-i vada volumul, iar apoi sa-i inteleaga adevarata valoare.
De mic copil, incepi sa-ti urmezi un anumit vis, sa urmezi ceea ce inima cere, sa dai dovada de entuziasm si de a iti urma visul de la si pina la. In fiecare dintre noi traieste un artist, un artist care-l descoperim odata cu dobindirea unor noi rezultate, le descoperim cind urcam pe treptele vietii, cu o treapta mai sus, cu atit esti mai aproape de a gasi artistul din tine, de a te regasi si de arata lumii de ce esti in stare.
Un artist, poate fi apreciat chiar si pentru cele mai marunte lucruri care le face, nu conteaza cit e de mare si luminos, conteaza cit suflet a depus mesterul pentru a o savirsi, cita rabdare si cita sirguinta are el. Un mester trebuie sa aiba toate calitatile la un loc, sa fie sigur si sa iubeasca ce face, sa depuna suflet, ca si cum ar fi pentru el. Persoana care a demonstrat toate aceste calitati cit si prin vorbe, atit si prin fapte, e un adevarat mester, e cunoscutul Mos Mihail, din renumita povestirea care mai e numita si nuvela -  "Sania" de Ion Druta.
Spun mester, pentru ca acest om, intr-adevar si-a urmat visul, care din primele etape ale vietii, care a urcat incet, incet pe acele trepte ale vietii sa ajunga acolo unde a fost mereu cu gindul. A asteptat, nu s-a grabit chiar deloc, a stat si a planuit fiecare punct al operei sale, a stiut ce inseamna rabdare. El si-a schitat in minte sa faca o sanie, cum nimeni nu mai vazuse, o sanie care au visat-o toti lemnarii, o sanie care plinge dupa drum, si drumul dupa dinsa, o sanie pentru care si cel de seama ta ti-ar spune bade. O sanie, atita-i trebuia lui pentru intreaga fericire. Si cel mai important, e ca el e creatorul ei, si nu ar renuta la ea pentru nimic, pentru ca lucrarea sa, e mult mai de valoare decit orice suma de bani, are o valoare sufleteasca, are valoarea care doar un adevarat mester o simte dupa ce-si incheie lucrarea.
O arta are o valoare mult mai mare pentru cel ce-o face, pentru ca doar el intelege si doar el a vazut cum se face, cit chin si munca trebuie sa se depuna pentru a creea o arta. Deci pot spune cu siguranta, ca Mos Mihail, e un adevarat artist, un artist de la care poti lua multe, un artist care a tins spre visul sau din anii copilariei a avut un vis, si care la rindul sau a devenit mai mult decit un vis, a devenit realitate.
Putem lua multe din insasi opera "Sania" de Ion Druta, insa inca mai multe de la personajul Mos Mihail, adevaratul artist.
Arta e un mod de a arata lumii ce poti, un mod de exprimare si o modalitate sa arati lumii ca poti mai mult decit arati.
P.S. datorita temei pentru acasa, am revenit cu gindul iar la iarna, insa nu mi s-sa facut dor deloc, ma bucur enorm de soarele ce ma bucura cu prezenta lui.♥

miercuri, 12 martie 2014

El...♥

Astazi, exact acum, simt nevoie sa scriu despre el, desi am asteptat o zi intreaga, sa vin si sa vorbesc aici depsre el, pentru ca toata ziua, toti mau auzit si mau vazut in al 9-lea cer, motivul fireste fiind EL.
Deci, e el, e unicul, e cel mai cel, el ma incalzeste, si tot el ma raceste, el ma iubeste, el ma lumineaza, el ma caoloreaza, el imi da motive sa zimbesc, si motive sa fiu trista atunci cind pleaca, tot el e motivul nebuniei mele, tot el ma atinge pina in suflet, si inima bate din ce in ce mai tare, si sunt din ce in ce mai fericita, si zimbesc si mai mult, si ard de nerabdare sa stau cit mai mult in fata lui. E unic, ca el nimeni nu-i, n-a fost, si nu va fi, pentru ca e el, e doar al meu, in mare parte si al vostru, insa eu il vad doar al meu, e ideal, e ciudat insa poate chiar il iubesc, desi, e impossibil, oricum, inseamana ceva pentru mine, inseamna ceva poate pentru multi altii ce-l vad, insa pentru mine, e sursa de energie, e sursa de insipartie, e motiv de nebunie. Stind in fata lui, pe minut imi vin o mie de ginduri si idei trasnite, mii de fantezii la care doar eu ma gindesc, mii si mii de actiuni care vreau sa le fac in prezenta lui, pentru ca fara el nu pot,fara el eu nu sunt eu, nici lumea n-ar fi asa cum este, pentru ca el intr-adevar e ceva, ceva foarte important pentru mine, ceva fara de care nu-mi imginez ca nu pot merge mai departe.El e motivul fericirii mele, el e motiv dispozitiei mele maximale, el e o parte din mine, el e nebunia mea. E el, e al meu, si pun pariu, ca vreti sa stiti cine-i ? :D
E ell, e soaaaareeeelleeeeeeee....☼
E acela care e totul pentru mine, e acela care ma imbuneaza in clipe proste, si e acela care imi sterge lacrima cu o raza calda, e acela care sta uneori ascuns, insa in inima e mereu prezent si ma incalzeste.
Daa...azi a fost o zi BOMB...Toti nu-si dadeau seama cine-i el, de ce sunt asa fericita, cine cu ce ma bucurat, desi e el, e soarele, e motivul meu de bucurie, e motivul meu de nebunie, e motivul meu sa fiu euu.


marți, 11 martie 2014

No limits...☼

Nu am limite, nu vreau sa am, nu am avut, si nici nu voi avea, vreau pacate, vreau libertate. Libera de voi, libera de tot cei in jur, libera de mine,  libera in intreg sens al cuvintului. Cerul e limita, insa pentru mine nici intreaga galaxie nu reprezinta o anumita limita. Stiu cind trebuie sa ma opresc, si cind trebuie sa merg, insa eu merg la infinit, chiar daca acest drum e plin de pericole, vreau sa vad, unde se sfirseste caltoria mea prin viata, unde se sfirseste libertatea mea. Nu am limite, doresc sa le incerc pe toate fara a duce cont de nimic, fara a asculta reguli, fara a trai cum va place, traiesc fara limite, traiesc libera.
Paote, am si eu limitele mele, insa odata ce ajung la ele, intorc ceva, si fac drumul in fata infinit. Viata cu limite, e ca si cum ai trai pe placul tuturor, dar nu pe placul tau, le-ai face tuturor o favoare, si tie nu, desi pina acum am avut aceste limite, de azi, uit de limite, uit de voi, uit de toti, si ma am pe mine, si merg, fara sa opresc.
Odata ce am inceput a uita de limite, nu ma pot opri, si vreau din ce in ce mai mult, si vreau sa ajung dicolo de limitele mele, dincolo de cuvintele voastre si dincolo de imaginatia mea. Imaganatia mea...ea sigur nu are limite, uneori si eu raman uimita de felul in care actionez sau gindesc. Nu mia placut sa fiu o persoana obisnuita, si mereu sint in evidenta, mai ales prin faptul ca nu am limite.
Nu am limite in ginduri.
Nu am limite in fantezie.
Nu am limite in cuvinte.
Nu am limite in viteza.
Nu am limite in dragoste.
Nu am limite in ura.
Nu am limite in emotii.
Nu am limite in vise.
Nu am limite in sentimente.
Nu am limite in dorinte.
Nu am limite in distractie.
Nu am limite in optimizm.
Nu am limite in nimic.
Nu am limite sa fiu euu.
Nimic nu ma incurca sa nu am acele limite, si chiar daca o va face, e temporar, limitele sint infinete, limita mea, sunt eu, iar eu nu am limite. Uneori cred ca e timpul sa ma mai opresc putin, insa ceva imi arata ca nu trebuie sa ma las, sunt sigura, ca daca ma voi opri, va fi destul de greu sa continui, si prefer sa continui la nesfirsit, pentru ca KP nu are limiteeee..)

duminică, 9 martie 2014

Gelozie


Un sentiment care te aduce la tulburari de cap, un sentiment ce-ti trezeste lacrimi in ochi, un sentiment ce-l simti, atunci cind iubesti, iubesti cu adevarat, atunci cind ai o frica enorma de a nu pierde pe cineva, un sentiment la care cedezi mai usor decit vrei. Ai incredere in persoana, stii ca iti aprtine, stii ca esti pe prim-plan la el, insa o mica neintelegere, si incepe un adevarat razboi intre voi. 
E gelozie, desi e placut sa simti cind cineva-ti poarta de grija, si vrea sa fii doar alui, oricum ai acea teama in suflet, sa nu-l pierzi, din cauza unei mici probleme, sa-l pierzi, pentru totdeauna. Desi crezi, ca stiindu-i fiecare pas, controlindu-l la fiecare clipa, stiidu-i fiecare pas, e paranormal, e imposibil de trait, uiti de libertatea persoanala, si asta-i un mare "-" in relatii. Se iubesc, se iubesc poate prea mult, se iubesc incontinuu, insa o fac cu omare teama de a nu se pierde, de a il tine doar pentru tine, nici nu-i permiti sa mai respire normal, sa nu mai priveasca in jur, vrei toata atentia doar pentru tine. 
E gelozie, e nebunie, insa e iubire, pentru ca nu simti acest sentiment oricarui trecator prin drumul vietii, simti acest sentiment pentru persoana pe care o iubesti, la nebunie, si faci intr-adevar adevarate nebunii, pentru a fi sigura ca e doar al tau. Desi urim acest sentiment, putin cit de putin il iubim, pentru ca aratindu-l, persoana intelege ca o dorim doar pentru noi. 
Vrem sa stim tot, unde, cu cine, cum, cind, ce-a  facut...toate amanuntele, sa nu ne scape ceva, sa nu ramanem in urma, sa stim totul la orice ora a zilei.
E gelozie, care poate duce de la iubire, in ura, care, poate sa duca la consecinte, care te face sa innebunesti. 
E gelozie, care, e pur si simplu gelozie, e teama pe care-o porti in suflet.
Desi, il urasti in unele momente, dupa citeva clipe, realizezi ca-l  iubesti din ce in ce mai mult.

Pe malul marii...

Pasi usori zburind prin nisipul fierbinte, gindurile plecate undeva departe, atita calm si armonie in jur, e pe malul marii, e acolo unde te regasesti, acolo unde sufletul pleaca cind vrea sa fie unul singur. O racoare a valurilor, o bataie de vint cit de lina, atit si zguduitoare, iti inchide ochii fara sa vrei, te inchide, si-ti place, iti place sa auzi linistea ce-ti urla-n urechi, iti place sa vezi doar nisip, apa  si reflectia ta acolo. Si petreci ore-n sir, fara sa te clintesti din loc, fara sa-ti mai simti respiratia, fara a gindi, esti tu si marea. Si dintr-un moment, totul seaca, nisipul iti fuge de sub picioare, apa se evapora, se transforma in nori, incepe ploaia, incepe sa-ti placa sa simti mai mult ploaia in cap decit apa pe picioare, incepi sa-ti aduni gindurile, incepi sa vezi cu ochii inchisi ceea ce altii nu zaresc nici cu lupa.
Ploaia din ce in ce mai puternica, valurile revin, si par din ce in ce mai mari, devine o furtuna, incepe un uragan ce-ti ia cu el toate emotiile, sentimentele, gindurile, trecutul, si incet cite incet, ia cite-o bucata din tine, iar tu privesti si admiri, pentru ca asteptai demult acele valuri in care sa te scufunzi, acea ploaie in care sa da-i friu emtiilor, si acel uragan care-ti va lua totul si le va duce undeva departe, dincolo de orizont, in cel mai adinc colt al marii, acolo de unde nu vor avea cale de scapare. Dupa atita durere,  dupa atita ploaie, vezi citeva raze de soare, insa te intorci, pentru ca acolo unde e soare, e lume, e galagie, e nebunie, desi iubesti nebunia, ai inteles ca iubesti mai mult sa stai singura pe malul marii. Si vrei, sa simti si tu pe cineva in jurul tau, vrei sa privesti lumea cu ochii deschisi,vrei sa fii una ca toti ceilalti, insa stind acolo auzintu-ti gindurile, vazindu-le cum creeaza un intreg tzunami, realizezi ca-ti place mai mult acest tip de zgomot, decit zgomotul ce-l auzi provocat chiarsi de cele mai apropiate persoane. Te simti mai bine pe valul marii, te simti mai bine in ploaie, de simti mai liber decit un uragan ce distruge tot in calea lui, te simti tu acel uragan, pe care toti il evita, de care toti se tem. Ploaie continua, valurile cresc, tu esti mai fericit, de fericirea ta, nu a altora, te simti din ce in ce mai bine, datorita uraganului, ce ti-a luat tot ce te framinta, pina si cele mai urite amintiri, le dai uitarii, le dai in vint, sa zboare, sa plece, sa ramii, cum era la inceput, singura pe malul marii.
Dupa o seceta cumplitade ginduri si trairi, revine apa, revii cu picioarele pe pamint, revii la normal. Desi inca mai vrei sa ploaie, inca mai vrei sa vine un tzunami imens, inca mai astepti, inca mai speri, inca mai vrei, inca vrei ca totul sa aiba gust de distrugere, sa aiba miros de razbunare, si dorinta de liniste urlatoare.
Vreau pe malul marii, vreau sa simt acea izolare de voi toti, vreau undeva departe, dicolo de orizont, doar eu, valurile, ploaia si uragane. Vreau acolo unde sint doar eu si linia orizontului. Acolo ma regasesc, acolo am acea libertate de care am nevoie, acolo pe malul marii.♥


Mama (By Covali Vlad)

Mamă,Iartămă te rog,Fiul tău
Fiul tău iartăl pentru tot și toate
A făcut mult,foarte mult rău
Ție îți mulțumește pentru viața,inima,mă vei ierta poate
Nu a ajuns fiul tău nu a ajuns cu țiai dorit
Va trece timp visul tău va fi împlinit
Eu te asigur,Flori,cadouri îți promit
Mama acasă mă așteaptă Mamă am venit
Mamă mă iubește,cînd eu am venit,Ea a întenerit
8 Martie,8 Întors=Infinit
Infinit să trăiască Mama vis nedescris
iubești Mama pentru că e doar una
Mama e sfîntă de cînd Lumea !

vineri, 7 martie 2014

Femeie (2)

Fiica, sora, domnisoara, femeie, doamna, bunica..toate acestea sunt o ea, sintem si vom fi noi defapt, sintem FEMEI. Trebuie sa te mindresti ca esti o ea, si nu un el, trebuie sa te mindresti ca esti o stea ce sclipeste in ochii lui. Trebuie sa fii si sa te simti femeie 24/24, cit de greu ar fi, trebuie sa tii capul sus, pentru ca fiind femeie, pari slaba, si neajutorata, insa femeia e mai buna decit orice actrita ce-o vezi la TV, joaca un rol foarte important, in vietile noastre, in vietili barbatilor in special. Pare, ca daca esti femeie, ai tot timpul doar pentru tine, nu faci nimic ziua intreaga, insa doar femeia stie cum le reuseste pe toate.
Cine e cea ce ne intelege, cine e cea care cade seara cea mai obosita, cine e cea care ne iubeste, cine e ?
E mama, e femeia ce ne-a dat vaita, e femeia care te studiaza cu privirea, insa te intelege cu sufletul si mintea, e femeia care te protejeaza de oricine, oricind, oriunde, e femeia care ne are in inima si atunci cind facem ceva trasnit, e femeia care te pune mai presus decit propria ei viata, e femeia care nu stie ce e odihna din clipa in care te-a adus pe lume, e femeia care iti va spune tot ce vrea, insa apoi tot ea te alina cu citeva cuvinte dulci, e femeia care uita de toti si toate cind e vorba de noi, e femeia care e femeie in toata firea.
Astazi fiind cea mai importanta zi, din viata oricarei femei, a oricareea dintre noi, care acum inca nu stim ce e aeea femeie adevarata, insa vom ajunge, e ziua lor, in special a mamelor, a acelor ce sunt femei adevarate. E 8 Martie, e o zi speciala, pentru mine, pentru ea, pentru tine, pentru scumpa mama mea, e o zi speciala pentru toate femeile, e o zi care se evedentiaza si nu doar in sufletul femeilor, ci si a micilor fetite, care la rindul lor vor fi demne sa fie numite femei, si cred ca acest nume trebuie sa-l porti cu mindrie, pentru ca e greu sa fii femeie, dar e al nabii de frumos.
Esti femeie, cazi, insa indata te ridici, folosind chiar si cele mai trasnite metode, iti place sa-ti traieti, iti place sa fii femeie, sa ai totul sub control, si sa fii steaua care lumineaza cel mai mult. Plingi, iar apoi le zimbesti tuturor inselator.
Spun un mare cuvint de felicitare tuturor domnisoarelor si doamnelor, le spun sa fie mindre ca-s fete, femei.
Fiti femei nu doar pe 8 martie, fii femeie in toata ziua, la orice ora, pentru ca, ce poate fi mai frumos decit sa fii femeie...? Fii mindra, pentru ca intr-adevar ai cu ce te mindri, poate esti mai slaba decit un barbat, insa il ucizi prin faptul ca esti cea mai mare slabaciune a lui, esti mult mai puternica decit crezi, esti mult mai tu, decit poti fi. Fiti fericite, femeilor, pentru ca daca sunteti voi fericite, ii faceti tuturor o zi mai buna, sunteti soarele din urma oricarui nor, sinteti inimile ce bat in coprul fiecarui, sinteti femei, si asta-i cel mai important.!

P.S. Felicitari, celei mai scumpe femei din viata mea, felictari tie, mamico !!! Azi e ziua ta, azi e motivul sa fii exact ca un mindru soare, sa ai zimbetul pe buze, sa ma luminezi, sa ma incalzesti, sa ma colorezi, si sa fii mereu de'asupra mea. (Azi incepi si nu mai temrini:D) Desi, faci asta mai mereu, oricum, esti mult mai calduroasa si luminoasa decit soarele, pentru ca el azi este, miine nu-i, iar tu ramai alaturi de mine si in zilele senine, si in zilele cu furtuni. Azi vreau sa-ti spun ca ai tot dreptul sa fii fericita, si nu doar azi, fii  mai mult decit un soare, fii mai mult decit o femeie, fii tu, si e deajuns, pentru ca in tine vad, ce inseamna sa fii femeie. Esti modelul meu, esti idolul meu, esti cea mai importanta femeie din viata mea, esti tu, esti mama mea.

Urrrrraaaaaaaaaaaaaaa, feteeeelorrrr, uraaaaaaa, astazi este ziua mea, ata, anoastra, azi e ziua mult asteptata, azi e 8 martie, azi e ziua fara de reguli, azi e ziua care trebuie sa ramana in inima oricarei femei.

sâmbătă, 1 martie 2014

Miroase a primavaraaa.♥

O adiere de vint mai calda, un soare din ce in ce mai viu, culori aprinse, dispozitie minunata, minte luminata, un suflet curat, si desigur persoane speciale. Daa, dragilor, miroase a primavara, chiar daca prima zi nu e asa cum va-ti imaginat-o, oricum, e 1 martie, e sarbatoare, e bucurie pentru noi toti. Ciripit zglobiu de pasarele, glasuri si mai zglobii de copii neastimparati, armonie in toate, e un nou inceput, e o noua primvara dintr-un an nou, e inceputul unui inceput grozav, e primavara. Desi, dupa atmosfera de afara, ramanem cu gindul la iarna, insa in suflet suntem plini de spiritul primaverii. Nu stiu ce e primvara pentru voi, insa pentru mine, e o oportunitate de'a reveni la viata, de'a simti din noua mirosul ierbii verzi, de'a simti uneori picaturi mici de stropi in zile cu soare, o lume colorata cit in cer, atit si pe pamint. Norii gri isi fac bagajele, si ne lasa cerul senin si plin de lumina, insa ce e si mai grozav, e al nostru soare dulce, pe care toti il asteapta cu sufletul la gura. Cum il asteptam pe Mos Craciun, asa si soarele, trebuie asteptat, insa merita, intr-un final ne luminiaza si coloreaza cite o parte din cele mai intunecate parti.
Primavara, tot odata vine cu dispozitie maximala si cu multe zimbete pe chipul oricui. Un simbol al sosirii primaverii, sunt 2 culori, care-ti imbuneaza ziua la fel ca toate culorile loate la un loc, desigur e un mic martisor, care-l pui cu mindrie in piept, si esti fericit, intr-adevar fericit.

-Un lucru m-a intristat azi, cind eram in oras, si am vazut doar citeva doamne purtind martisoare, dovada ca tinerii din zilele noastre au cam uitat de toate obiceiurile, de adevarata sarbatoare care trebuie s-o aiba fiecare in cap, pentru ca nu in fiecare zi e primavara.-

Deci, ziceam ca-i un nou inceput, o noua fila in cartea vietii noastre, deci datii cit mai multa culoare cartii voastre, depuneti suflet pentru a o scrie, traiti cum cere inima, face-ti nebunii, ca apoi cind ve-ti rasfoi aceasta carte, sa ai ce-ti aminti. Eu incerc sa fac aceasta primavara una memorabila, alaturi de persoanele cele mai dragi, in acele momente cind soarele e cu razele pina-n inima mea, in acele locuri unde ma simt ca acasa, cu un zimbet, nu conteaza daca simt nevoia sa-l port sau nu, cu ochii plini de bucurie, si cu unele lacrimi dupa.
Va doresc si voua, o primavara super-mega-cosmoss, ideala, perfeta, cu bune si cu rele, mai mereu inconjurata de zimbete si persoane dragi, insa uneori cind simti nevoia ramii doar tu si vocea din interiorul tau. Fii mereu colorat pe fata la fel ca mindrul soare, imparte caldura, lumina si bucurie tuturor, iubeste-i pe toti, chiar si cei ce nu merita.
E primavara, e motiv sa fii mai bun, e motiv sa fii fericit, e motiv sa-i ucizi pe toti cu zimbetul tau, e motiv sa fii una cu gindurile, e motiv sa dai friu liber emotiilor si sentimentelor, e motiv de nebunie, e motiv sa fii acel care esti in interior, e motiv sa fii TU.♥
O primavara perfecta va doresc.♥